Livia Stanciu, reînvestită la șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție

Președintele Traian Băsescu a semnat, vineri, decretul privind reînvestirea Liviei Stanciu în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani, informează Administrația Prezidențială. Stanciu este șefa completului de judecată care l-a condamnat pe fostul premier Adrian Năstase la închisoare.

De asemenea, șeful statului a semnat numirea ca vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție a Cristinei Tarcea, pe o perioadă de 3 ani.

Președintele a semnat vineri și decretul pentru reînvestirea Laviniei Curelea ca președinte al Secției I civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, de asemenea pe o perioadă de 3 ani.

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a propus, luni, președintelui României, reînvestirea Liviei Stanciu la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce aceasta a fost intervievată de Secția pentru judecători a CSM. CSM preciza, într-un comunicat, că hotărârea de înaintare a propunerii către șeful statului a fost luată cu majoritate de voturi.

Consiliul mai arată că, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, numirea în funcția de președinte al ICCJ se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, dintre judecătorii instanței supreme care au funcționat la ICCJ cel puțin doi ani.

Livia Stanciu a fost singurul candidat pentru această funcție.

Marți, Secția pentru judecători a CSM a decis înaintarea către președintele României a propunerii de numire a Cristinei Tarcea ca vicepreședinte al instanței supreme, în timp ce contracandidatele acesteia – actuala ocupantă a funcției, Aida Popa și Nela Petrișor – au fost respinse.

„În urma interviului organizat astăzi, 10 septembrie, Secția pentru judecători a CSM a hotărât, cu unanimitate de voturi, înaintarea Președintelui României a propunerilor de numire a doamnei judecător Iulia Cristina Tarcea (proiectul managerial) în funcția de vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție și a doamnei judecător Lavinia Curelea (proiectul managerial) în funcția de președinte al Secției I civile în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție”, se arată într-un comunicat al CSM.

Judecătoarele Aida Popa, actualul vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, și Nela Petrișor nu au obținut numărul de voturi necesare pentru a fi propuse pentru a doua funcție de vicepreședinte a instanței supreme.

„Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea candidaturilor doamnei judecător dr. Rodica Aida Popa și a doamnei judecător dr. Nela Petrișor pentru funcția de vicepreședinte al ICCJ”, se arată în comunicat.

În condițiile în care instanța supremă trebuie să aibă doi vicepreședinți, demersurile pentru ocuparea uneia dintre aceste funcții vor fi reluate.

Cristina Iulia Tarcea, judecător în cadrul Secției a II-a Civilă, a fost, în perioada 1985-1990, avocat în Baroul Ialomița și Baroul București, iar în 1990 și-a început cariera de judecător, la Judecătoria Sectorului 3 București. Ulterior, a fost magistrat la Tribunalul București, în perioada 2002-2004, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției, iar în 2002-2003, agent guvernamental CEDO. Din 2004, Tarcea este judecător la ICCJ.

Lavinia Curelea, care și-a depus candidatura pentru un nou mandat la șefia Secției I Civilă, și-a propus pentru perioada 2013-2016 menținerea unei rate ridicate de soluționare a dosarelor vechi , îmbunătățirea standardelor de calitate a hotărârilor și monitorizarea jurisprudenței, în scopul asigurării caracterului unitar al acesteia.

„Îmi propun ca obiectiv principal transformarea managementului activității de pregătire a dosarelor și transferarea acestuia în responsabilitatea judecătorilor cauzelor”, a menționat Lavinia Curelea, în proiectul de management.

Lavinia Curelea și-a început cariera de judecător în 1989 la Judecătoria Suceava. Ulterior, a fost magistrat la Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava, iar din 1999 la Curtea de Apel București. Din 2001, a fost inspector general judecătoresc, în cadrul serviciului de Inspecție Generală și Audit Intern din cadrul Ministerului Justiției, iar din 2004, magistrat la instanța supremă.